My name is Khan and i am NOT a terrorist

Acum doua zile am apucat sa vad cateva secvente dintr-un film la HBO. Nu prinsesem inceputul asa ca nu am stiut cum se numeste. Deobicei nu prea ma uit la filme care au inceput cu mult, insa de data asta am ramas blocat pe canal. Era cu un tip cu un accent ciudat. Numele lui era Khan. Am dat repede o cautare pe net si am aflat ca e vorba de: “My name is Khan”. De obicei nu urmaresc filme cu un asemenea titlu. Singurul film al carui titlu era ceva asemanator era “My name is Earl” si era defapt un serial, chiar unul foarte bun. Curiozitate m-a facut sa dau jos filmul si sa i-l vad de la inceput. Pot spune cu mana pe inima ca a fost unul din cele mai bune filme pe care l-am vazut in ultimul timp. Khan, eroul principal e un indian musulman care sufera de sindromul Asperger. Ajunge in America unde isi va cunoaste viitoare sotie, Mandira o coafeza nascuta in SUA, tot indianca, dar de religie hindusa. Dupa atentatele din 9 septembrie, viata celor doi se schimba. Copilul Mandirei, Sam este omorat in bataie. Aventurile prin care trece Khan dupa moartea copilului, se pot rezuma la urmatoarele cuvinte: “un om ordinar intr-o calatorie extraordinara”.

Oamenii sunt de doua feluri: Buni si Rai. Indiferent de religie, sex sau culoare totul se reduce la fapte. E un film pe care trebuie sa i-l urmariti cu “ochile” dar mai ales cu inima.