Stai cu, curul mare si grasan intr-un fotoliu de piele care geme sub prostia si greutatea ta si te doare in cot de toti si toate. Stai indiferent pe banii nostrii intr-o functie pe care cel mai probabil nici nu o meriti. De ce zic asta? Pentru ca asa este. Sunt anumite functii de bugetari, platite mai mult decat ar trebui, pentru trei lulele trei surcele.  Functii la care omul de rand, studentul care a termintat o facultate cel mai probabil nu o sa ajunga nici odata. Sunt functii mostenite inca din comunism, functii la care s-au ajuns doar pe baza de pile si relatii, dand in cele mai multe cazuri spagi babane.

Unii stiu, alti nu, faptul ca a mea sotie e tamai din Arges, Pitesti mai exact. Cum era normal, dupa nunta pe care am avut-o acum un an in iulie, doamna mea si-a refacut actul de identitate. Normal, isi schimbase numele de familie si domiciliu. Surprinzator totul a decurs normal (zic surprinzator deoarece, al meu tata care si el avea buletinul pe Arges, datorita faptului ca am stat ceva ani prin Pitesti, si-a reschimbat domiciliul pe Oradea cand am revenit, iar domnii de la politie i-au gresit numele, fapt pentru care a trebuit sa isi refaca buletinul din nou (tot pe banii lui, evident)).

Timpul a trecut. Au venit alegerile parlamentare din 2008. Ne-am prezent la vot si surprize, ea nu aparea pe tabelele nominale. Initial nu am dat foarte mare atentie acestui lucru, mai ales ca a putut vota, fiind trecuta pe un al tabel.

Au sosit si alegerile presidentiale si … aceeas surpriza. Inca nu aparea pe nici un tabel. La fel nu i-am dat mare atentie deoarece, ca si data trecuta au lasat-o sa voteze. De curand insa a avut nevoie de un cazier juridic. Ea fiind nascuta in alt judet, duduia de la ghiseu i-a spus ca va trebui sa revina in 2 ore. Am revenit a doua zi si surpriza a fost pe masura. Ea, desi are buletin cu domiciliul in Oradea, figura in baza lor de date pe vechiul nume si la vechiul domiciliu. A fost trimisa la un nene intr-un birou la etaj. Acolo, liniste si pace, doua pitipoance fumau de zori si isi savurau cafeau, ca vorba aceea, aveau de stat la birou, toata ziua. Nenea omuletul din birou discuta cu un alt omulet despre vila pe care o detine (probabil facuta in urma multor si dureroaselor sacrificii, din salariul „mizerabil” pe care il primeste). Dupa o scurta asteptare, au primit-o si pe a mea doamna si dupa ce omuletu’ s-a consultat cu o dudue din Bucuresti la telefon au rechemat-o. Sa speram ca pentru ultima oara.

Acuma eu stau si ma intreb, oare cate asemenea cazuri exista in tara asta? Teoretic, ea (tanti sotioara mea), putea sa voteze si la Oradea pe numele actual, si la Pitesti, pe numele de familie vechi. Ne mai miram atunci ca s-a facut turism electoral? Vorba lui Sirop:  ” Din 18 milioande de alegatori cu drept de vot, au votat 25 de milioane”

Cine mai crede ca:  vom „TRAI BINE!” se inseala amarnic. Ei vor trai, noi vom incerca sa supravietuim.